Accelerarea creșterii economice, formalizarea ocupării forței de muncă și convergența cu economia europeană necesită un pachet amplu de politici fiscale și structurale, care să stimuleze productivitatea, investițiile și ocuparea. Este nevoie de politici de stimulare a ofertei interne, angajarea unui volum continuu și sporit de investiții străine, investiții publice mai substanțiale și reforme structurale pe piața muncii. Reducerea impozitării factorului muncă, frecvent propusă și discutată ca soluție pentru impulsionarea economiei, nu este suficientă pentru a genera o creștere economică semnificativă.
Aceasta este una dintre principalele concluzii ale studiului „Impozitarea muncii în Republica Moldova: provocări actuale și direcții de reformă”, realizat de Asociația Obștească „Partnerships for the New Economy” cu sprijinul Fundației Ford.
Cercetarea, care utilizează un model de echilibru general aplicat (MEGA) pentru a evalua impactul unei reforme fiscale, face parte din eforturile PNE de a promova elaborarea de politici publice bazate pe dovezi, în contextul apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Autorii studiului – Dumitru Pântea, Iurie Morcotîlo, Marcel Spătari, Vadim Gumene and Valeriu Prohnițchi au efectuat o analiză amplă a sistemului de impozitare a muncii și a opțiunilor de reformă care să echilibreze interesele statului, angajatorilor și angajaților.
„O reformă fiscală sustenabilă nu se reduce la ajustarea cotelor de impozitare. Este nevoie de o abordare sistemică, care să stimuleze productivitatea și investițiile, să reducă munca informală și să creeze condiții echitabile pe piața muncii”,
he stated Dumitru Pântea, expert asociat PNE.
Impozitarea muncii este menționată printre cele mai stringente probleme la nivelul mediului de afaceri. Costul forței de muncă, nivelul de impozitare sau accesul la personal calificat sunt adesea menționate printre cele mai mari provocări cu care se confruntă antreprenorii autohtoni. Aceste constrângeri sunt reflectate cu claritate în Barometrul „Antreprenorii care construiesc viitorul Republicii Moldova” , care surprinde percepțiile și intențiile strategice ale companiilor în raport cu forța de muncă.
„În rândul mediului de afaceri autohton costul forței de muncă și nivelul impozitării acesteia sunt adesea percepute în corelație cu productivitatea muncii. Firmele care reușesc să își crească semnificativ productivitatea pot gestiona mai ușor povara fiscală asociată salariilor în timp ce pentru cele cu productivitate scăzută, impozitarea muncii devine o constrângere majoră. Acest decalaj între sectoarele economice accentuează divergențele în ceea ce privește percepția asupra impozitării muncii”,
se arată în studiu.
La nivel macroeconomic, economia națională este caracterizată printr-o pondere ridicată a sectoarelor cu productivitate redusă, ceea ce face ca subiectul salariilor și al impozitării muncii să fie frecvent în centrul dezbaterilor publice, al polemicilor și, uneori, al interpretărilor manipulatorii. De obicei, modificările propuse se concentrează mai degrabă pe combaterea muncii informale și constau, în principal, în facilități fiscale aplicabile unor categorii limitate de activități economice. În acest context, studiul a analizat nivelului de impozitare a factorului muncă în Republica Moldova precum și a modelat câteva posibile scenarii de reformă fiscală dintr-o perspectivă macroeconomică și bugetar-fiscală.
Studiul este structurat pe trei capitole: impozitarea muncii în Republica Moldova și
implicațiile demografice pentru politicile fiscale; particularitățile impozitării
muncii și opțiunile de reformă a cadrului de impozitare a muncii. Studiul prezintă
câteva scenarii de reformă și evaluează impactul de echilibru economic general.
Cercetarea analizează efectele unei reforme fiscale care are două componente
principale: (i) reducerea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală
plătite de angajați sau a contribuției de asigurări sociale plătite de angajatori și (i)
aplicarea unor măsuri compensatorii de creștere uniformă de TVA. Ideea din
spatele reformei este să stimuleze creșterea economică, trecând de la impozitarea
muncii la impozitarea consumului, fără a schimba prea mult nivelul total al taxelor
plătite.
Ideea din spatele reformei este să stimuleze creșterea economică, trecând de la impozitarea muncii la impozitarea consumului, fără a schimba prea mult nivelul total al taxelor plătite.
Cu toate acestea, rezultatele simulărilor arată că reducerea nivelului contribuțiilor la sistemul medical sau la cel social generează doar un efect economic modest. În majoritatea cazurilor, oamenii folosesc banii economisiți pentru consum și aproape deloc pentru economii sau investiții. Statul, prin investițiile sale, pare să fie mai eficient decât gospodăriile în stimularea economiei, mai ales că multe familii au economii mici sau sunt îndatorate.
Pe de altă parte, majorarea TVA reduce consumul și afectează negativ economia. Combinate, cele două măsuri nu ar duce la creștere semnificativă a PIB-ului și chiar ar afecta creșterea acestuia. Astfel, pentru stimularea creșterii economice este nevoie de un pachet de reforme mai ample, care să includă nu doar componente de politică fiscală, dar și structurală – măsuri active de ocupare și susținere a capacității productive a firmelor.
Deschide studiul (fișier PDF, 3.7 MB, se va deschide în tab nou).