Criteriile de atribuire a statutului de întreprindere mică și mijlocie (IMM) trebuie ajustate treptat la standardele europene, pentru a susține toate companiile care întâmpină dificultăți din cauza mărimii lor și pentru a asigura un impact mai mare asupra economiei naționale. Un studiu realizat de Asociația Obștească „Parteneriate pentru Noua Economie” (PNE) propune creșterea plafonului cifrei de afaceri și cel al activelor pentru IMM-uri la 200 milioane lei (circa 10 milioane euro) începând cu anul 2026.
În prezent, plafonul cifrei de afaceri și cel al activelor pentru IMM-urile din Republica Moldova este de aproximativ 10 ori mai mic decât cel din Uniunea Europeană. Astfel, o întreprindere este considerată IMM dacă are o cifră de afaceri sau active totale de cel mult 100 milioane lei (aproximativ 5 milioane euro), comparativ cu 50 milioane euro în statele UE (respectiv 43 milioane euro pentru active totale). Potrivit studiului, această discrepanță poate crea dezavantaje pentru companiile moldovenești în raport cu cele europene și poate limita accesul acestora la sprijinul destinat IMM-urilor.
Autorii analizei – Dumitru Pîntea și Vadim Gumene, au prezentat cinci scenarii pentru ajustarea criteriului financiar și recomandă, pe lângă creșterea graduală a plafonului cifrei de afaceri, introducerea altor câtorva criterii, inclusiv cel al structurii de proprietate.
„Alinierea definiției IMM din Republica Moldova la standardele europene trebuie să fie un proces bine structurat, bazat pe consultări extinse cu sectorul privat și evaluări riguroase ale impactului economic. Digitalizarea, reducerea birocrației și facilitarea accesului la finanțare sunt foarte importante pentru a asigura o tranziție reușită. Definiția IMM stă la baza diferitor politici publice în domeniul energetic, fiscal, financiar, agricol. Astfel, orice modificare a definiției IMM trebuie privită și din perspectiva acestor politici pentru a nu denatura efectul urmărit. De asemenea, în ceea ce privește suportul financiar al statului pentru IMM, volumul resurselor este limitat iar orice extindere a grupului de companii eligibile trebuie atent operată”,
a declarat Dumitru Pîntea în cadrul unei „mese rotunde” de prezentare a studiului.
Autorii studiului au evaluat, prin prisma prevederilor UE, criteriile de atribuire a statutului IMM, inclusiv: (i) numărul de angajați, (ii) cifra de afaceri și valoarea activelor.
Evoluțiile macroeconomice din ultimii ani sugerează necesitatea creșterii plafoanelor pentru cifra de afaceri și total active pentru a evita ca unele companii să-și piardă statutul de IMM din cauza inflației și creșterii productivității muncii. Situația este mult mai accentuată pentru companiile mijlocii, unde cifra de afaceri medie a companiilor care angajează între 50 și 250 angajați depășește plafonul actual în cadrul mai multor sectoare. Pierderea statutului de IMM ar defavoriza unele companii relativ mici în raport cu concurenții lor din UE și cu unele companii mari naționale, arată studiul.
Valoarea medie a cifrei de afaceri și activelor totale pentru companiile care angajează între 50 și 249 angajați pe sectoare ale economiei naționale
Nivelul real al plafonului cifrei de afaceri în raport cu evoluțiile economice în perioada 2022 – 2024
Scenariul 2. Structura economiei naționale în cazul în care plafonul pentru criteriul financiar crește de 2 ori (modelare bazată pe datele înregistrate la sfârșitul anului 2023)
Consultați studiul „Aliniere definiției IMM naționale la prevederile cadrului european în domeniu: opțiuni de intervenție” (fișier PDF, 2.2 MB, se va deschide în tab nou).
Pentru detalii suplimentare ne puteți scrie la adresa info@pne.md.